A continuat tradiţia preocupărilor agricole şi zootehnice ale familiei: a fost membru ordinar şi corespondent al Societăţii de Ştiinţele Naturale, consilier al Ministerului Agriculturii din Budapesta, membru al Comisiei Judeţene de Statistică Agricolă, în 1895, iar în 1932, în România întregită, membru în Biroul Camerei Agricole Caraş.
În 1912, Max a colaborat cu savantul Carré în studierea agalaxiei contagioase a oilor. În 1923, farmacistul orăviţean colabora cu Donatien şi Bride, care descoperă microbul agalaxiei oilor. De asemenea, el a încercat să introducă în ţinut culturile grâului Tisa şi Ödvös, cultivarea bumbacului, porumbul italian, soiul „cinguantin” şi porumbul „canadian.”
Asemenea unui fermier pasionat, a adus, pentru prima dată în zona cărăşană, rase de porci Berckshire şi Yorkshire şi, pentru a găsi noi calităţi lânii, a încrucişat oile Batca şi berbecii Merinos. După obţinerea Diplomei de Merit la Expoziţia Agricolă de la Lugoj, în 1924, la Expoziţia Judeţeană Agricolă de la Cacova, Maximilian a primit Premiul I şi o Diplomă Specială pentru creşterea porcilor Berckshire.
Între anii 1937 -1942, farmacia din Oraviţa a fost condusă de Artur Knoblauch. Aceasta a activat până în luna aprilie a anului 1949, ultimul farmacist Knoblauch purtând tot prenumele Augustin. „Ultimul farmacist, ultimul cu această meserie, a fost lăsat în pace de comunişti şi s-a pensionat abia în 1954. Descendentul lui a murit în 1997. El ne-a dat actele şi ne-a ajutat cu clădirea (n.r. pentru transformarea acesteia în muzeu). Dar, el a murit fără să ştie că, în ciuda actelor lui, foarte corecte, foarte legale, noi nu am obţinut toată clădirea, existând, din 1976, o altă situaţie a compartimentării ei”, ne-a spus prof. dr. Ionel Bota.
Domnul Bota ne-a mai spus că familia Knoblauch se află pe lista fondatorilor Teatrului Vechi şi liceului din Oraviţa sau că, în fiecare an, în preajma zilei de 15 august, toţi membrii care au mai rămas în toată lumea cu acest nume se adună anual într-un loc prestabilit, într-un anumit oraş din Europa, unde organizează o mică sărbătoare. În 2006, au ajuns şi în Oraviţa. „<> într-o duminică străzile oraşului, cartierul vechi şi lumea nu ştia ce se întâmplă. Erau descendenţii familiei Knoblauch”.
Pe baza documentelor păstrate din farmacie se pot realiza studii de sociologie medicinală, pentru a se afla care au fost cele mai frecvente boli din secolele trecute.
Astăzi, farmacia este o secţie a Muzeului de Istorie a Culturii Oraviţa – Valea Caraşului, din cadrul Centrului Cultural „Teatrul Vechi Mihai Eminescu”, având denumirea independentă de Muzeul de Istoria Farmaciei Montanistice Bănăţene, înfiinţat în 1993. Clădirea care găzduieşte muzeul a fost declarată monument istoric, având cod LMI CS-II-m-B-111405).
fonte: @edisonmariotti #edisonmariotti
colaboração:
Corina Teretean
continuação: 21/07/2015 05:00hs ( Brasil ) série 6/6
Nenhum comentário:
Postar um comentário