Ouvir o texto...

segunda-feira, 25 de setembro de 2017

The Călușari (Romanian pronunciation: [kəluˈʃarʲ]; Bulgarian: калушари, русалии; Macedonian: русалии). - O Căluşari (pronunciação romena: [kəluʃarʲ]; Búlgaro: калушари, русалии; Macedonian: русалии). - Călușari (pronunția în română: [kəluʃarʲ]; bulgară: калушари, русалии; macedoneană: русалии).

Were the members of a Romanian fraternal secret society who practiced a ritual acrobatic dance known as the căluș. According to the Romanian historian Mircea Eliade, the Călușari were known for "their ability to create the impression of flying in the air" which he believed represented both the galloping of a horse and the dancing of the fairies (zîne). 





Indeed, the group’s patron was the "Queen of the Fairies" (Doamna Zînelor), who was also known as Irodiada and Arada, and who Eliade connected with the folkloric figure Diana.

image 1
Căluș dancer from Arad, Romania, early 20th century.

Due to their connection with the fairies, the Călușari were believed to be able to cure the victims of fairies and for around two weeks - from three weeks after Easter till Pentecost - would travel to all the local communities where they would dance, accompanied by a few fiddlers, in order to do so. In their dance, the Călușari carried clubs and a sword, as well as a flag and a wooden horsehead. They swore on the group’s flag to treat each other as brothers, to respect the customs of the Călușari and to remain chaste for the next nine days. Upon their return home, their flag was fixed into the ground, with one member climbing it and crying out "war, dear ones, war!".

The origins of the Călușari are unknown, although the first written attestations are from the 17th century musical notations of Ioan Căianu. Eliade noted that "Although the oath taken is made in the name of God, the mythico-ritual scenario enacted by the calusari has nothing in common with Christianity" and that, in the 19th century at least, there was clerical opposition to the group, with its members being excluded from taking communion for three years in some regions.

image 2
-
Etymology

The Romanian historian of religion Mircea Eliade believed that the term Călușari originated with the Romanian word for horse, cal, from the Latin caballus.

The generally accepted derivation of Căluș is from the old Latin double form "collusium, collusii", meaning both "a dance group" and "a secret society", however other derivations have been proposed. The Romanian word căluș also means "a small piece of wood placed in the mouth to prevent talking", and derivation from this word has some support from the presence of the mute figure in some groups, and the ritual silence that used to be observed by the entire group. Others see căluș as a diminutive of cal "horse", in turn derived from the Latin caballus, and point to the horse's mythical associations with fertility and war, as well as the imitation of horses found in certain Căluș dances, although these dances do not currently play a principal role in the ritual. Another theory is that it derives from "Coli-Salii", the Roman priests dedicated to the worship of Mars.

Traditionally, the Călușari group is a secret, male-only society associated with a spring rite, possibly a remnant of tribal warrior societies. The group leader (usually an older man) recruits a number of acolytes, always young, single adults chosen for physical prowess. The group members take an oath of secrecy, whereupon they participate in an initiation rite and taught the forms of the dance. The groups of Călușari roam the country in spring-time, visiting villages by turns and taking part in the week-end dances - hora.

The căluș is a male group dance, although there are records of traditions from Oltenia region that included 1-2 young girls, now obsolete. A "bride" would be chosen by the group from each village they passed through, based on her dancing skills. The "bride" would be oath-bound to join in the ritual dance, for three years in a row.

image 3
Two călușari, photo by Costică Acsinte, ca. 1930–1940

Dancers wear white trousers and white tunics, with brightly coloured ribbons streaming from their hats. Bells are attached to their ankles, and dances include the use of ornate sticks held upright whilst dancing, or pointing at the ground as a prop. The dance itself is highly acrobatic, emphasizing extension and high jumps, much like the Ceili dance.

Like many Morris dances, in many traditions Călușari dancers include a fool, known as the "nebun", or "crazy".

image 4
The dance includes the following elements.

The starting figure of walking (plimbări), or a basic step, in a circle moving counter clockwise.

More complex figures (mișcare) performed in place between walking steps.

Figures are formed from combinations of elements, often have a beginning-middle-end structure.


--
about festival.

46th Festival of folk dances..
"a dream of harmony among peoples"

Message from the organizing committee.

Brazil,  welcomed immigrants from different nations, continues to be an example of peaceful coexistence among descendants of different ethnic groups and generations.

At a time when intolerance between peoples and groups in many countries, involving historical, economic and cultural aspects is increasing, this reality seems far from Brazil.

Certainly, those who live with violence and destruction due to these confrontations may find it strange that some historical enemies in Brazil can enjoy the same stage and auditorium to present their music and dance, in an environment of great cordiality, united for produce a great spectacle.

We believe that this festival is the faithful portrait of this coexistence among peoples - a quality to be exalted at every opportunity.

In addition, we must highlight the cultural importance of this event, as well as the participation of different folk groups.

We believe that, for many of these participating groups, this annual Festival is an important reference for the continuity of its activities, bringing its members to new choreography or rehearsals.

This collective effort of several generations of descendants results in the preservation and diffusion of the traditions of their pioneers - who have undergone the necessary adaptations here, but their essence remained - at the same time that they incorporated changes resulting from the coexistence in the new homeland.

Undoubtedly, this event gives vitality to a process of exchange, bringing cultures together and building the daily life of a country committed to peace and progress for all.

It is with great satisfaction that, once again, dancers, singers, musicians, public and members of the organization can enjoy this unique spectacle - shining by 37 folk groups of different ethnicities.

Saturday, September 23, 2017.
Portugal, Germany, Taiwan, Syria, Romania, Greece, Spain, Japan, Hungary, Switzerland, Russia, Paraguay, Ukraine, Lithuania, Bolivia, Scotland.

Sunday, September 24, 2017
Chile, Israel, Peru, Croatia, South Korea, Armenia, Italy, Czech Republic, Austria,




Cultura não é o que entra pelos olhos e ouvidos,
mas o que modifica o jeito de olhar e ouvir. 

A cultura e o amor devem estar juntos.
Vamos compartilhar.

Culture is not what enters the eyes and ears, 

but what modifies the way of looking and hearing.



























--br via tradutor do google
O Căluşari (pronunciação romena: [kəluʃarʲ]; Búlgaro: калушари, русалии; Macedonian: русалии).

Foram os membros de uma sociedade secreta fraterna romena que praticava uma dança acrobática ritual conhecida como căluş. De acordo com o historiador romeno Mircea Eliade, os Căluşari eram conhecidos por "sua capacidade de criar a impressão de voar no ar", que ele acreditava representava o galope de um cavalo e a dança das fadas (zîne). Na verdade, o patrono do grupo era a "Rainha das Fadas" (Doamna Zînelor), que também era conhecida como Irodiada e Arada, e que Eliade conectou com a figura folclórica Diana.

imagem 1
Căluş dançarino de Arad, Romênia, início do século XX.

Devido à sua conexão com as fadas, acreditaram-se que os Căluşari pudessem curar as vítimas de fadas e por cerca de duas semanas - das três semanas após a Páscoa até o Pentecostes - viajariam para todas as comunidades locais onde dançariam, acompanhadas de uma alguns violinistas, para fazer isso. Em sua dança, os Căluşari levavam palcos e uma espada, bem como uma bandeira e uma cabeça de cavalo de madeira. Eles juraram na bandeira do grupo para tratar uns aos outros como irmãos, respeitar os costumes dos Căluşari e permanecer casto nos próximos nove dias. Ao voltar para casa, sua bandeira foi fixada no chão, com um membro escalando e gritando "guerra, queridos, guerra!".

As origens dos Căluşari são desconhecidas, embora os primeiros atestados escritos sejam das notações musicais do século 17 de Ioan Căianu. Eliade observou que "embora o juramento feito seja feito em nome de Deus, o cenário mítico-ritual promulgado pelo calusari não tem nada em comum com o cristianismo" e que, pelo menos no século XIX, houve oposição clerical ao grupo, com os seus membros excluídos da comunhão por três anos em algumas regiões.

imagem 2

Etimologia

O historiador romeno da religião Mircea Eliade acreditava que o termo Căluşari se originou com a palavra romena para cavalo, cal, do latino caballus.

A derivação geralmente aceita de Căluş é a antiga forma dupla latina "collusium, collusii", que significa "grupo de dança" e "sociedade secreta", no entanto outras derivações foram propostas. A palavra romena căluş também significa "um pequeno pedaço de madeira colocado na boca para evitar falar", e a derivação desta palavra tem algum apoio da presença da figura muda em alguns grupos e do silêncio ritual que costumava ser observado por o grupo inteiro. Outros vêem căluş como um diminutivo de "cavalo", derivado do latino caballus, e aponta para as associações míticas do cavalo com fertilidade e guerra, bem como a imitação de cavalos encontrados em certas danças Căluş, embora essas danças não Atualmente desempenham um papel principal no ritual. Outra teoria é que ela deriva de "Coli-Salii", os sacerdotes romanos dedicados ao culto de Marte.

Tradicionalmente, o grupo Căluşari é uma sociedade secreta e masculina associada a um rito de primavera, possivelmente um remanescente de sociedades guerreiras tribais. O líder do grupo (geralmente um homem mais velho) recruta uma série de acólitos, sempre jovens, adultos solteiros escolhidos por proeza física. Os membros do grupo fazem um juramento de sigilo, após o que eles participam de um rito de iniciação e ensinaram as formas da dança. Os grupos de Căluşari vagam pelo país na primavera, visitando as aldeias por turnos e participando das danças de fim de semana - hora.

O căluş é uma dança de grupo masculino, embora existam registros de tradições da região de Oltenia que incluíram 1-2 jovens, agora obsoletas. Uma "noiva" seria escolhida pelo grupo de cada vila que passaram, com base em suas habilidades de dança. A "noiva" seria obrigada a participar da dança ritual, durante três anos seguidos.

imagem 3
Dois căluşari, foto de Costică Acsinte, ca. 1930-1940

Os dançarinos usam calças brancas e túnicas brancas, com fitas de cores brilhantes que fluem de seus chapéus. Os sinos estão ligados aos tornozelos, e as danças incluem o uso de palitos ornamentais mantidos eretos enquanto dançam, ou apontando para o chão como suporte. A própria dança é altamente acrobática, enfatizando a extensão e saltos altos, bem como a dança de Ceili.

Como muitas danças de Morris, em muitas tradições os dançarinos de Căluşari incluem um tolo, conhecido como o "nebun", ou "louco".

imagem 4

A dança inclui os seguintes elementos.

A figura inicial de andar (plimbări), ou um passo básico, em um círculo movendo-se no sentido anti-horário.

Figuras mais complexas (mişcare) realizadas no local entre etapas de caminhada.

As figuras são formadas a partir de combinações de elementos, muitas vezes têm uma estrutura inicial de meio-final.



sobre o festival
46º Festival de Danças Floclóricas Internacionais.
"um sonho de harmonia entre os povos"

Mensagem da comissão organizadora.

O Brasil, que com seus braços generosos acolheu imigrantes de diferentes nações, continua sendo um exemplo de convivência pacífica entre descendentes de diversas etnias e gerações. 

Nesse momento em que aumenta o acirramento da intolerância entre povos e grupos em muitospaíses, envolvendo aspectos históricos, econômicos e culturais, essa realidade parece distante do Brasil.

Certamente, quem convive com a violência e destruição por esses enfrentamentos poderá considerar estranho que, alguns inimigos hist[´ricos, no Brasil, possom usufruir de um mesmo palco e auditório para apresentar sua música e dança, num ambiente de muita cordialidade, unidos para produzir um grande espetátulo cultural.

Acreditamos que este festivalé o retrato fiel dessa convivência entre os povos - uma qualidade a ser exaltada em todas as oportunidades.

A.par disso, devemos evidenciar a importância cultural da realização deste evento, bem como a participação dos diferentes grupos folclóricos. 

Acreditamos que, para vários desses grupos participantes, esse Festival anual é uma importante referência para a continuidade de suas atividades, reunindo seus integrantes para novas coreografias ou ensaios.

Esse esforço coletivo de várias gerações de descendentes resulta na preservação e difusão das tradições de seus pioneiros - que aqui sofreram as devidas adaptações , mas sua essência permaneceu - ao mesmo tempo em que incorporaram mudanças decorrentes da convivência na nova pátria.

Sem dúvida, esse evento dá vitalidade a um processo de trocas, aproximando culturas e contruindo o cotidiano de um país comprometido com a paz e o progresso de todos.

É pois, com grande satisfação, que mais uma vez, dançarinos, cantores, músicos, público e membros sa organização poossam curtir plenamente deste espetáculo único - abrilhantando por 37 grupos folclóricosde diferentes etnias. 

Sábado dia 23 de setembro 2017.
Portugal, Alemanha, Taiwan, Síria, Romênia, Grécia, Espanha, Japão, Hungria, Suiça, Rússia, Paraguai, Ucrânia, Lituânia, Bolívia, Escócia.

Domingo dia 24 de setembro 2017

Chile, Israel, Peru, Croácia, Coréia do Sul, Armênia, Itália, Republica Tcheca, Áustria, 







--ro via tradutor do google
Călușari (pronunția în română: [kəluʃarʲ]; bulgară: калушари, русалии; macedoneană: русалии).

Membrii unei societăți secrete frățești românești au practicat un dans acrobatic ritual cunoscut sub numele de căluș. Potrivit istoricului român Mircea Eliade, Călușari erau cunoscuți pentru "capacitatea lor de a crea impresia de a zbura în aer", despre care credea că reprezenta atât galopul unui cal, cât și dansul zanei.





Într-adevăr, patronul grupului a fost "Regina zânelor" (Doamna Zînelor), cunoscută și sub numele de Irodiada și Arada, și Eliade legat de figura folclorică Diana.

imaginea 1

Căluș dansator din Arad, România, începutul secolului al XX-lea.

Datorită legăturii lor cu zânele, Călușari au fost considerați că pot vindeca victimele zanei și că, în jur de două săptămâni - de la trei săptămâni după Paști până la Cincizecime - vor călători în toate comunitățile locale unde vor dansa, însoțite de puțini foștii, pentru a face acest lucru. În dansul lor, Călușari purtau cluburi și sabie, precum și un steag și un cap de lemn. Au jurat pe steagul grupului să se trateze reciproc ca frați, să respecte obiceiurile Călușarilor și să rămână nevinovați pentru următoarele nouă zile. La întoarcerea acasă, steagul lor a fost fixat în pământ, cu un membru care urca și striga "război, dragi, război!".

Originile Călușarilor nu sunt cunoscute, deși primele atestări scrise sunt din notările muzicale ale lui Ioan Căianu din secolul al XVII-lea. Eliade a subliniat că "Deși jurământul făcut este făcut în numele lui Dumnezeu, scenariul mitico-ritual adoptat de calusari nu are nimic în comun cu creștinismul" și că, cel puțin în secolul al XIX-lea, exista o opoziție clericală față de grup, membrii săi fiind excluși de la a lua comuniune timp de trei ani în unele regiuni.

imaginea 2

-
Etimologie

Istoricul român al religiei, Mircea Eliade, a crezut că termenul Călușari își are originea în cuvântul românesc pentru cal, cal, din cabala latină.

Derivația generală acceptată de Căluș este din vechiul format latin dublu "collusium, collusii", adică "un grup de dans" și "o societate secretă", dar au fost propuse și alte derivări. Cuvântul românesc "căluș" înseamnă, de asemenea, "o mică bucată de lemn plasată în gură pentru a împiedica vorbirea", iar derivarea din acest cuvânt are un sprijin din cauza prezenței figurii mutului în unele grupuri și a tăcerii ritualice care a fost observată de întregul grup. Alții văd călușul ca pe un cal de "cal" diminuat, derivat din cabala latină și indicând asociațiile mitice ale calului cu fertilitate și război, precum și imitația de cai găsite în anumite dansuri Căluș, deși aceste dansuri nu joacă în prezent un rol principal în ritual. O altă teorie este că derivă din "Coli-Salii", preoții romani dedicați închinării lui Marte.

În mod tradițional, grupul Călușari este o societate secretă, de sex masculin, asociată cu un ritual de primăvară, posibil o rămășiță a societăților tribale de războinici. Liderul grupului (de obicei, un om mai în vârstă) recrutează un număr de acoliți, mereu tineri, adulți singuri, aleși pentru îndemânare fizică. Membrii grupului depun jurământul de secret, după care participă la un ritual de inițiere și învață formele dansului. Grupurile din Călușari se deplasează în primăvară, în vizită la sate prin rotație și participă la dansurile de săptămână - hora.

Călușul este un dans de grup masculin, deși există înregistrări de tradiții din regiunea Oltenia, care au inclus 1-2 fete tinere, acum învechite. O "mireasă" ar fi aleasă de grupul din fiecare sat în care au trecut, pe baza abilităților de dans. "Mireasa" ar fi jurământ să se alăture dansului ritual, timp de trei ani la rând.

imaginea 3

Două călușari, foto de Costică Acsinte, ca. 1930-1940

Dansatorii poartă pantaloni albi și tunici albe, cu panglici strălucitoare colorate din pălăriile lor. Clopotele sunt atașate la gleznele lor, iar dansurile includ folosirea bastoanelor ornate ținute în poziție verticală în timp ce dansează sau îndreptându-se spre sol ca fund. Dansul în sine este extrem de acrobat, accentuând extensia și salturile înalte, la fel ca dansul Ceili.

La fel ca multe dansuri Morris, în multe tradiții dansatorii din Călușari includ un nebun, cunoscut sub numele de "nebun" sau "nebun".

imaginea 4

Dansul include următoarele elemente.

Figura inițială de mers pe jos (plimbări), sau un pas de bază, într-un cerc care se deplasează în sens invers acelor de ceasornic.

Figuri mai complexe (mișcare) efectuate în loc între pașii de mers pe jos.


Cifrele sunt formate din combinații de elemente, adesea având o structură începător-mijlocie.



despre festival.

Festivalul 46 de dansuri populare.
"un vis de armonie între popoare"

Mesaj din partea comitetului de organizare.

Brazilia, a salutat imigranții din diferite națiuni, continuă să fie un exemplu de coexistență pașnică între descendenții diferitelor grupuri etnice și generații.

Într-un moment în care intoleranța între popoare și grupuri din multe țări, care implică aspecte istorice, economice și culturale, este în creștere, această realitate pare departe de Brazilia.

Desigur, cei care trăiesc cu violență și distrugere din cauza acestor confruntări pot considera ciudat că unii inamici istorici din Brazilia se pot bucura de aceeași scenă și auditoriu pentru a-și prezenta muzica și dansul, într-un mediu de mare cordialitate, uniți pentru a produce un spectacol grozav .

Credem că acest festival este portretul credincios al acestei coexistențe între popoare - o calitate care trebuie să fie înălțată la fiecare ocazie.

În plus, trebuie să subliniem importanța culturală a acestui eveniment, precum și participarea diferitelor grupuri populare.

Credem că, pentru multe dintre aceste grupuri participante, acest Festival anual este o referință importantă pentru continuitatea activităților sale, aducând membrii săi la noi coregrafii sau repetiții.

Acest efort colectiv al mai multor generații de descendenți are ca rezultat păstrarea și difuzarea tradițiilor pionierilor lor - care au suferit adaptările necesare aici, dar esența lor a rămas - în același timp, încorporând schimbări care rezultă din coexistența în noua patrie .

Fără îndoială, acest eveniment oferă vitalitate unui proces de schimb, aducerea culturilor împreună și construirea vieții cotidiene a unei țări angajate în pace și progres pentru toți.

Cu mare satisfacție, din nou, dansatori, cântăreți, muzicieni, publici și membri ai organizației se pot bucura de acest spectacol unic - strălucind de 37 de grupuri folclorice de diferite etnii.

Sâmbătă, 23 septembrie 2017.
Portugalia, Germania, Taiwan, Siria, România, Grecia, Spania, Japonia, Ungaria, Elveția, Rusia, Paraguay, Ucraina, Lituania, Bolivia, Scoția.

Duminică, 24 septembrie 2017

Chile, Israel, Peru, Croația, Coreea de Sud, Armenia, Italia, Republica Cehă, Austria,

Nenhum comentário:

Postar um comentário