Grigore Cobălcescu (n. 22 septembrie 1831, Iaşi, judeţul Iaşi - d. 21 mai 1892, Iaşi), geolog, paleontolog, profesor
Grigore Cobălcescu
Face studiile la Academia Mihăileană până când aceasta este desfiinţată, după aceea în particular.
Devine profesor de fizică şi de ştiinţele naturii la un liceu din Iaşi, încă de la vârsta de 18 ani.
Studiază trei ani geologia şi mineralogia la Paris. Reîntors în ţară devine primul profesor titular de geologie şi mineralogie, la Universitatea din Iaşi, unde rămâne pe tot parcursul vieţii.
Este primul savant care face studii geologice (stratigrafice, petrografice, paleontologice) asupra solului României, scriind despre acest lucru în mai multe lucrări: Elemente de geologie (1859), Calcarul de la Răpidea (1862), prima sinteză în limba română în acest domeniu, Geologia (1881), Studii geologice şi paleontologice asupra unor tărâmuri terţiare din unele părţi ale României (1883), Despre originea şi zăcămintele petrolului în Carpaţi etc.
Preşedinte al Societăţii Ştiinţifice din Iaşi, membru al Academiei Române (din 1886), George Cobălcescu este pionierul studiilor geologice şi mineralogice din România, creator de şcoală, profesor al unor viitoare somităţi în domeniu: N. Leon, Grigore Antipa, D. Voinov, Emil Racoviţă etc., lucrările lui fiind folosite şi în străinătate.
Grigore Cobălcescu a semnat actul de naştere a Geologiei româneşti, prin studiul Calcariul de la Răpidea (cea dintâi lucrare românească de geologie), publicat în 1862 în Revista Română pentru Ştiinţe, litere şi arte, volumul II., dedicat fosilelor din rezervaţia geologică şi paleontologică Repedea, de lângă Iaşi. Datorită descrierii unei paleofaune şi paleoflore este considerat întemeietorul Paleontologiei (ramură a Geologiei).
Se consideră, însă, că operele cele mai importante pe care le-a creat sunt: Studii geologice şi paleontologice asupra unor tărâmuri terţiare din unele părţi ale României şi Despre originea şi modul de zăcere a petrolului în general şi în particular în Carpaţi. În prima lucrare, publicată la Iaşi, în 1883, fundamentează cercetarea modernă a Neogenului din România, descrie un gen nou de bivalv - Psilodon, având prioritate înaintea francezului Tournouer, care denumeşte acelaşi taxon, Prosodacna, şi face primele observaţii asupra unor fenomene legate de prezenţa şi răspândirea hidrocarburilor. Cea de a doua lucrare, publicată de prof. univ. dr. Gr. Cobălcescu la Academia Română în 1887, reprezintă o sinteză a cunoştinţelor de geologia petrolului precum şi un valoros depozitar de idei originale, rezultate din cercetări personale şi din aplicarea datelor cunoscute la situaţia concretă de pe teritoriul românesc.
Grigore Cobălcescu a fost, de altfel, cel dintâi care a presupus prezenţa petrolului în Platforma Valahă, dar a şi întrezărit legătura dintre zăcămintele de petrol şi cele de sare gemă din depozitele de molasă. Grigore Cobălcescu a pus şi bazele muzeelor ştiinţifice din cadrul Facultăţii de Geografie - Geologie, mai întâi prin obţinerea unei camere pentru colecţiile personale şi, apoi, prin cumpărarea, de la firma germană Krantz, a unei colecţii de aproximativ 10 000 de eşantioane de roci şi fosile (pentru activitatea didactică şi de cercetare).
Se numără printre fondatorii Societăţii Române de Geografie (1875) şi a Societăţii ştiinţifice şi literare din Iaşi (1889).
Preşedinte al Societăţii Ştiinţifice din Iaşi, membru titular al Academiei Române (din 1886), George Cobălcescu este creator de şcoală, desfăşurând o prodigioasă activitate didactică şi ştiinţifică, de-a lungul a patru decenii, fiind profesor al unor viitoare somităţi în domeniu: Nicolae Leon, Grigore Antipa, D. Voinov, Emil Racoviţă etc., studiile lui fiind folosite în activitatea cercetătorilor şi a instuţiilor de învăţământ din străinătate.
Până la dispariţia sa fizică (21 mai 1892), rămâne fidel universităţii, fiind decanul Facultăţii de Ştiinţe, între 1867 - 1870. S-a implicat şi în viaţa socială şi politică (a fost senator în parlamentul ţării din partea Colegiului Universităţii Iaşi, în 1872), dar, mai presus de toate, a rămas in istoria ştiinţei româneşti ca întemeietorul geologiei.
O insulă din arhipelagul Palmer (în Antarctica, la graniţa dintre oceanele Pacific şi Atlantic) îi poartă numele (Cobalcescou Island.). Numele a fost propus de Emil Racoviţă, în timpul expediţiei sale pe vasul Belgica.
savantul Grigore Cobălcescu a rămas în istorie pentru realizările sale ştiinţifice, nu şi pentru gestul său excepţional, aceea de a ieşi din politică atunci când interesele ţării au fost lezate.
Marele savant român Grigore Cobăcescu de cinstit ce a fost, a murit în cruntă sărăcie.
fonte: @edisonmariotti #edisonmariotti
colaboração: Gabriela Mangirov
confluente.ro ro.wikipedia.org/wiki/Grigore_Cobălcescu
--in
Gregory Cobălcescu, first professor of geology and mineralogy
Gregory Cobălcescu (b. September 22, 1831, Iasi, Iasi County - d. May 21, 1892, Iasi), geologist, paleontologist, teacher
Mihăileană studies at the Academy until it is abolished, then in particular.
Devine professor of physics and natural sciences at a high school in Iasi, from the age of 18.
Explore the geology and mineralogy three years in Paris. Back in the country becomes the first professor of geology and mineralogy at the University of Iasi, where it remains throughout life.
It is the first scholar who made geological studies (stratigraphy, petrography, paleontology) on Romanian soil writing about this in several works: Elements of Geology (1859) Rapid Limestone (1862), the first synthetic Romanian language in this area Geology (1881), geological and paleontological studies on some tertiary lands in parts of Romania (1883), On the Origin and oil deposits in the Carpathians, etc.
Chairman of the Scientific Society of Iasi, a member of the Romanian Academy (1886), George Cobălcescu pioneered the Geological and Mineralogical studies in Romania, creator of school, future teacher leading authority in the field: N. Leon, Gregory Antipas, D. Voinov, Emil Racoviţă etc., his work being used and abroad.
Gregory Cobălcescu signed the birth of the Romanian Geology, through the study of RAPID transgression (the first Romanian work on geology), published in 1862 in Science magazine Romanian, letters and arts, Volume II., Dedicated to fossils of geological and paleontological reserve Repedea, near Iasi. Due paleoflore description of a paleofaune and is considered the founder of Paleontology (branch of Geology). It believes, however, that the most important works they created are: geological and paleontological studies on some tertiary lands in parts of Romania and about the origin and mode zăcere oil in general and particularly in the Carpathians.
In the first paper, published in Iasi in 1883, based in Romania Neogene modern research describes a new kind of bivalve - Psilodon, having priority over Frenchman Tournouer that same taxon names, Prosodacna, and made the first observation of phenomena related the presence and distribution of hydrocarbons. The second paper, published by prof. Dr. dr. Gr. Cobălcescu Romanian Academy in 1887, is a synthesis of knowledge of the geology of oil and a valuable repository of original ideas from research and application of personal data known to the concrete situation of Romanian territory. Cobălcescu Gregory was, in fact, the first which required the presence of oil in the Wallachian platform, but has glimpsed the link between oil deposits of rock salt and molasse deposits. Gregory Cobălcescu has also established scientific museums in the Faculty of Geography - Geology, first by getting a room for personal collections and then through the purchase of the German company Krantz, a collection of approximately 10 000 samples of rocks and fossils (for teaching and research).
It is among the founders of the Romanian Society of Geography (1875) and scientific and literary Society of Iaşi (1889).
Chairman of the Scientific Society of Iasi, Romanian Member of the Academy (1886), George Cobălcescu is the creator of school, developing a prodigious educational and scientific activities, over four decades, the professor leading authority in the field of the future: Nicholas Leon, Gregory Antipas, D. Voinov, Emil Racoviţă etc., being used in studies by researchers and business The institutions of education abroad.
Until his physical disappearance (May 21, 1892), it stays true university, the dean of the Faculty of Sciences between 1867 - 1870. It has been involved in social and political life (he was a senator in the country's parliament from University College Iaşi, 1872) but, above all, he remained in history as the founder of Romanian science of geology.
An island archipelago Palmer (in Antarctica, on the border between the Atlantic and Pacific oceans) bears his name (Cobalcescou Island.). The name was proposed by Emil Racoviţă during his expedition on the vessel Belgica.
Cobălcescu scientist Gregory remained in history for his scientific accomplishments, not for his exceptional gesture, which is to leave the policy when the country's interests were harmed.
The great Romanian scholar Gregory Cobăcescu being honest, he died in terrible poverty.
Nenhum comentário:
Postar um comentário